Localitati Braila
Braila
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Braila

Informaţii generale

Aşezare
n partea sud-estică a Romniei, n nord-estul Cmpiei Romne, pe cursul inferior al Dunării.

Vecini
La nord: Judeţul Galaţi, la nord-vest: Judeţul Vrancea, la vest: Judeţul Buzău, la sud: Judeţul Ialomiţa, la est: Judeţele Tulcea şi Constanţa.

Suprafaţă
4.766 km2 (respectiv 2% din teritoriul ţării).

Populaţie
392.000 locuitori.

Oraşe
Brăila, reşedinţă de judeţ, cu 236.000 locuitori, mare port la Dunăre, fost oraş pitoresc oriental, azi modern, cu o viaţă culturală şi artistică bogată, ce a dăruit literaturii pe Panait Istrati, N. D. Cocea, Mihail Sebastian. Alte oraşe: Făurei, Ianca, surăţei.

Relieful
Are aspectul unui şes, fiind reprezentat n părţi egale printr-o cmpie de tip Bărăgan şi luncile Dunării, Siretului (n nord), Buzăului şi Călmăţuiului, cu altitudini ce nu depăşesc 50 m.

Clima
Este temperat-continentală, moderată, caracterizată prin omogenitate, ca urmare a uniformităţii reliefului de cmpie, cu ierni friguroase (viscole puternice) n vest, şi veri călduroase şi secetoase (cu temperatură maximă absolută nregistrată pe ţară - 44,50C) n est, cu vnturi dominante din nord, nordest.

Cursurile de apă
Au direcţia nord-vest, sud-est şi sunt formate din Prut la est şi Siret la vest, Buzău, Călmăţui şi Dunărea, care a dat naştere ntre braţele sale Insulei Mari a Brăilei.

Obiective turistice

Dunărea, acest mirific drum de apă european, după ce străbate peste 2.500 km, parcă simţindu-şi strşitul, se desparte n două braţe, Măcin (Dunărea Veche) şi Cremenea (Dunărea), spernd ca măcar unul dintre ele să nu ntlnească marea. Istoricul şi geograful grec Herodot scria n sec. V .Hr.: ntre fluviile care au renume şi care sunt navigabile cnd vii de la mare, este şi Istrul. Pe cursul brăilean al acestui renumit fluviu se organizează n prezent croaziere pitoreşti.

Lacuri
Dintre lacurile naturale, multe de interes balnear amintim: Sărat, Cineni, Movila Miresii, Plopu, Ianca, Secu.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Pădurea Viişoara, rezervaţie forestieră de 1.700 ha (pe şoseaua Brăila - Slobozia pnă la nsurăţei şi apoi 25 km sud-est pe un drum nemodernizat, spre comuna Spiru Haret), ce cuprinde exemplare de stejar brumăriu dezvoltate aici, n plină stepă, datorită condiţiilor climaterice optime. Insula mică a Brăilei, rezervaţie complexă (5.336 ha unde, sunt ntlnite multe specii rare şi unde cuibăresc numeroase păsări.

Staţiuni
Lacu Sărat, staţiune balneoclimaterică permanentă (25 m altitudine) n nord-estul Cmpiei Bărăganului (la 5 km de Brăila), nconjurată de pădure, care atenuează climatul de stepă şi funcţionează ncă din prima jumătate a sec. XIX. Fundul lacului est acoperit de un nămol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare, considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romnia. Dintre numeroasele instalaţii de tratament amintim: instalaţii pentru băi şi mpachetări calde cu nămol, instalaţii de electro şi hidroterapie, instalaţii de aerosoli, cultură fizică medicală, amenajări pentru băi reci cu nămol. Un sejur plăcut şi reconfortant este asigurat de această staţiune, amplasată ... n parcul vechi ce se ntinde pnă departe cu nguste cărări şi desişuri pe care nopţile de vară le vor fi umplnd de o fermecătoare taină (N. Iorga). Căile de acces sunt: feroviare - gările Lacul Sărat sau Brăila pe linia Bucureşti - Făurei - Galaţi, rutiere - DN 2 de la Buzău sau de la Galaţi, DN 21 de la Slobozia, DN 22 de la Rmnicu Sărat. O linie de tramvai face legătura ntre Lacul Sărat şi Brăila. Cinele Băi, staţiune balneoclimaterică sezonieră de interes local, (la 41 km de Rmnicu Sărat).

Edificii culturale
Biserica grecească din Brăila (1863 - 1872), cu vitralii valoroase şi fresce realizate de Gheorghe Tăttărescu. Biserica Sfinţii Mihail şi Gavril din Brăila, fostă moschee (sec. XVII), transformată n 1831 n biserică ortodoxă. Construcţia, păstrează elemente orientale fiind una din puţinele biserici din Romnia care nu are turlă.

Monumente şi statui
Statuia Ecaterinei Teodoroiu din Brăila, n memoria eroinei care s-a jertfit pentru apărarea patriei, n luptele de la Mărăşeşti din primul război mondial (septembrie 1917). Orologiul din Brăila (1909), pe soclul său este marcată o corabie cu pnze-simbol al portului de pescari. Portul Brăila, cu vechi silozuri (1888 - 1889) ridicate după planurile inginerului romn Anghel Saligny şi la care s-au folosit, pentru prima oară n lume, prefabricate de beton armat.


Cauta in Braila
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Biblioteci
BIBLIOTECA ORASENEASCA IANCA
BIBLIOTECA ORASENEASCA INSURATEI
Restaurante
Central
Don Quixote
Europa
Telefoane utile
Serviciul public comunitar regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor
Inspectoratul Judetean De Politie Braila Post Politie Piata Halelor
POLITIA IANCA
MCR PROD S.R.L.
OFICIUL POSTAL IANCA
POLITIA INSURATEI
OFICIUL POSTAL INSURATEI
Invatamant
Grupul Scolar Nicolae Oncescu
Grupul Scolar Industrial
GRADINITA INSURATEI
GRUPUL SCOLAR INSURATEI
SCOALA CLASELE I-VIII INSURATEI
Spitale
Spitalul Judeţean de Urgenţă
Spitalul Orăşenesc Făurei
Lista strazi
cde
fgh
ijk
lmn
opq
rst
uvw
Farmacii
ALIOANA FARM S.R.L.
FARMACIA ELIS
HEPITES GL-FARMACIA NR. 92
HUMANA FARM S.R.L.
GHALANTHUS S.R.L.
HEPITES GL-FARMACIA NR. 33
LYRICAL S.R.L.

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
n partea sud-estică a Romniei, n nord-estul Cmpiei Romne, pe cursul inferior al Dunării.

Vecini
La nord: Judeţul Galaţi, la nord-vest: Judeţul Vrancea, la vest: Judeţul Buzău, la sud: Judeţul Ialomiţa, la est: Judeţele Tulcea şi Constanţa.

Suprafaţă
4.766 km2 (respectiv 2% din teritoriul ţării).

Populaţie
392.000 locuitori.

Oraşe
Brăila, reşedinţă de judeţ, cu 236.000 locuitori, mare port la Dunăre, fost oraş pitoresc oriental, azi modern, cu o viaţă culturală şi artistică bogată, ce a dăruit literaturii pe Panait Istrat.. citeste mai mult